mă las ajustat de glasul maşinii de tuns şi mă aplec peste chiuvetă
îmi pipăi o vreme obrajii în oglindă
zâmbetul nu funcţionează nici de data asta
la lumina neonului

dau drumul la apă
firele de barbă se scurg cu bolboroseli
alunecând pe suprafaţa emailată ca o suită de înjurături

mă cuprinde un val de nelinişte
ca atunci când răsfoiesc poze vechi de familie
şi şterg de praf culorile dragostei cu palma umedă

cu siguranţă în zori când colegii de la serviciu îmi vor spune
în sfârşit ai intrat şi tu în rând cu lumea
voi regreta barba ca pe un manuscris
aruncat într-un moment de deznădejde
pe foc

(secreţia de testosteron o ia încrezătoare de la capăt
ce faci bărbate
şi mă bate de câteva ori pe spate ca taică-meu
când apucăm să ne vedem să bem un pahar de ţuică
şi să mimăm mândri unul de celălalt

echilibrul.)

 

Tags: