|
când mă voi întoarce*  text publicat la 24.07.2010, 21:42 categorie: poezie 
|
||
*poezie fără pretenții, lui Andrei Dósa
1. (vineri)
ieri noapte am ajuns acasă
m-am trezit la 8 – nimeni
și-am muncit în grădină toată ziua
spre seară am vorbit cu ea despre noua locuință
am citit puțin și-am adormit devreme
cu motanii mei gay hârjonindu-se pe lângă pat
2. (sâmbătă)
azi dimineață n-am băut cafea nu știu de ce
și-am desenat sisteme am făcut calcule
dar nu eram deștept așa c-am deschis o carte
ea era plecată în vamă
e ziua lu andreea nu știu care
s-a dus cu cortul cu toți prietenii
sunt obositori și ascultă muzica pe care eu nu o știu
muzică la fel de obositoare
ca tripurile lor ieftine sau închipuite
am preferat să stau acasă
să-i spun că manuscrisul trebuie să fie gata luni
dar weekendul ăsta nu mișc un rând
stau și eu cu pula la soare după mult timp
știi să stai pur și simplu degeaba
să te uiți la bateria sub formă de omuleț care se încarcă
săraca mama a văzut că nu fac nimic
și mi-a zis să merg la cumpărături
și-am fost la cumpărături
tata băiat finuț mi-a dat 10 lei pentru bătrâna doamnă
la spălatorie – 17 lei
am mai pus eu ceva mi-am luat un cola și m-am uitat la puștiul care făcea treaba
și mi-am amintit că atunci când tata mi-a întins o bancnotă
m-am gândit că aș putea să-mi iau gumă cu surprize
sau mai târziu să joc barbut în scară din nou
cu toate ca e “fara pretentii”,aveam pretentii la mai mult..in special in strofa a 5-a,care,cel putin pentru mine, nu se leaga.
în textul ăsta ți se rupe de toți. e un text pe care îl scrii după o perioadă de convalescență în care nu ai avut timp să scrii. îl scrii așa, ca să te reîmprietenești cu pixul/tastatura.
strofa aia cu omulețul care pâlpâie e într-adevăr obscură, are dreptate andreea.
ai fi putut totuși să depui nițel efort pentru următoarele expresii: ”cu pisica după mine ca un fular”, ”care nu-i măcar un val nou de rock”.
mi-ar fi plăcut să scoți ceva vizual din prima strofă și din cea în care te trimite mama la cumpărături (gen că aveai o sacoșă cu steagul americii).
în rest nu mă mai obosesc să fac observații la poezeaua asta (dedicată lui andraș) fără pretenții. stau și eu cu pula la soare ca baștanu.
@andraș: „în textul ăsta ți se rupe de toți” – bingo!
în rest… nu mă mai obosesc să fac observații referitoare la comentariul tău
@andreea: așa e, m-am ascuns în spatele acelui „poezie fără pretenții”, dar e dreptul meu, pe principiul „poezii pentru pereți”.
vă salut, mă!
te salutam si noi,ma !
cum adica “poezii pentru pereti”?! asta e lipsa de respect,dle masterand,fata de noi, umilii tai cititori…
It’s a fucked up world, what a fucked up place,
Everybody’s judged by their fucked up face,
Fucked up dreams, fucked up life,
Fucked up kid, with a fucked up knife,
Fucked up moms, and fucked up dads,
Thats a fucked up cop, with a fucked up badge,
Fucked up job, with fucked up pay,
Fucked up boss, is a fucked up day,
Fucked up breast, fucked up lies,
All my niggas, in the biggest, got the facs of life
băi andre, n-ai înțeles ce trebuia. nu știi nimic, ce să mai…
boris, that”s fucking limp bizkit! nu-s fan, dar înțeleg ideea ta și-s de acord.
De acord că poezia diaristică se poate face şi cu talent. Nu iese întotdeauna, dar aici, deşi începe puţin insipid, relatarea prinde sens, pas cu pas. Noroc că vine sâmbăta, nu? Fără a excela în mijloace stilistice, fără intenţia vreunei subtilităţi lirice, ci frust şi fără menajamente (la un moment dat gratuit şi prin aceasta inutil), poezia reuşeşte să-şi formuleze, mai mult prin retorism, sensul, relevat de antevorbitori şi asupra căruia nu mai insistăm.
asa este, ignoranta-mi trebuie palmuita sever. cum pot incurca gratitudinea cu gratuitatea?! totusi, diletantismul sever poate fi corectat, inmuiat putin aici, putin acolo.
călin, foarte elegant comentariul, dar nu reflecta foarte bine nota pe care ai dat-o poeziei (hai sa-i spunem „textului”, cred ca-i mai bine). eu inteleg statutul tau vertical, omul-CORECT POLITIC, dar nu subscriu. fii mai direct, scrie cu pixul, nu cu jobenul: autor, ti-am dat 2 pentru ca poezia e laxă, vagă, prea putin lirica, are exprimari licentioase (gratuite) etc.
e mai mișto acum, cu modificările pe care le-ai făcut. mai ales motanii ăia gay se potrivesc de minune în poezie. btw, mai nou motanii gay și-au găsit slujbă: babysitteri la vecini
E bine c-ai observat. Asta dacă nu cumva e vreun alt “mişto” de alt tip, către care nu prea am aplecare.
Uite, cred că ne scufundăm în confuzia a ceea ce înţelege fiecare prin nota acordată. După cum spuneam în altă parte, poate poezia e bună, dar nu-mi place. Şi poate nota e după plăcut, iar comentariul poate fi la text sau nu. Văd că ăsta e sistemul, cel puţin deocamdată, şi de vreme ce putem da note, am uzat şi eu de această exprimare personală. Pe youtube ori facebook parcă se pot aprecia cu plus sau minus inclusiv comentariile. Nu ştiu dacă e posibil şi aici.
N-am înţeles însă cine e diletantul. Dacă e vorba de mine, nu mă deranjează eticheta, dacă te referi la tine şi a fost o autoironie, ştim bine şi eu şi tu că nu este aşa.
Pe de altă parte, am făcut abstracţie că e o dedicaţie şi sper că “adrisantul” nu s-a impacientat.
eu eram diletantul. daca era cazul, iti spuneam „căline, ești diletant…”