|
ce poţi să faci într-o primăvară perfectă  text publicat la 21.03.2010, 17:45 categorie: poezie 
|
||
poți traversa piața din centrul orașului gândindu-te la visul de ieri
se făcea că de-a latul pereților melci uriași alergau
ca-ntr-o cursă de struți
te-ai ridicat
aerul îți ardea cerul gurii
pe tavan
șerpuia un fir de lumină
cât un ștreang mătăsos
poți să mergi cu autobuzul fără o destinație clară
să numeri puștoaicele cu piercing în buză
la fiecare semafor prins pe roșu
să repeți că moartea e un fel de soră mai mare
broker de succes pe Wall Street
să-ți așezi palma transpirată pe geam și să te bucure urma lăsată
alături un bătrân cu zâmbet miop
să-ți numere nasturii bluzei
va fi minunat.
orice om poate fi o ascunzătoare perfectă
nu trebuie decât să-nchizi ochii și să crezi că-l iubești
până uiți că nu ești decât o întâmplare absurdă
un fel de ninsoare căzută la tropice
până ce întunericul adormit cu o mână-ntre pulpele tale
va semăna cu George Clooney
ori cu Al Pacino dansând
în Parfum de femeie.
nu. nu-i bine deloc. uite, nu o sa fiu buldozer sa ma bag in tot poemul… notez asta: “orice om poate fi o ascunzătoare perfectă
nu trebuie decât să-nchizi ochii și să crezi că-l iubești
până uiÈ›i că nu eÈ™ti decât o întâmplare absurdă”… e f slabut.. subtirel, aaa… termenul e “diluat”… da, am citit un poem diluat…
Dorin, fii cat de buldozer doresti, eu pun textele astea aici pentru feed-back, pentru a le vedea si cu ochii altora, nu pentru a le mai atarna pe inca un perete.
multumesc, asadar, pentru franchetea opiniei.
si Clooney si Pacino, mi se pare prea mult. sau prea putin.
parca o si aud pe Hwi Noree supralicitând: un nespresso?
la a treia citire. mi se pare mai degraba concentrat. cele trei bucati sunt diferite si gandite ca o punere in scena cu trei decoruri, ultimele doua oarecum coerente. serie de flash-uri in partea de mijloc, fiecare luat in parte e cliseu (nici nu se cauta altceva, nu?) dar buchetul pare destul de bine asortat. ultima parte se disipeaza mai mult decat reuseste sa atraga atentia, io stiu? ultimele rânduri sunt insa prea de tot cliseu; la asta vad ca am reactionat in primul comentariu. daca nu cumva din gelozie. sa pun si zambetul complice
Mi uzala, chiar voiam sa te intreb, timid: “si altceva?”
multumesc mult pentru efortul de a sta pe text la ora asta! apreciez, sincer.
acum, sa-ti raspund primului comm (ca tot spuneai ca-i prea putin): l-as fi preferat pe Clint Eastwood in locul lui Clooney, Clint din Podurile din Madison County – e scena in care danseaza cu Meryl Streep, o mica bijuterie, imposibil sa nu ti-o amintesti daca ai vazut filmul. dar Clooney a castigat…castingul din pricina numelui sau, ceva mai melodios.
revenind la observatiile punctuale din comm 2: da, ai sesizat bine, e o enumerare de elemente comune, fortandu-le, pentru a se dizolva, ca sa zic asa, in strofa finala.
o sa ma gandesc serios la ce-ai spus despre ultimele randuri. cu toate ca textul de fatza a suferit deja o cosmetizare…
multumesc inca o data pt tot.
recunosc, cloooney suna a luna si e barbat fain, what else. nimic despre perla asta a mea “cele trei bucati sunt diferite”, trebuia sa fi scris disparate sau ceva de genul asta; mi-au parut ca trei piese de “lego” pe care le poti pune si asa dar si altfel si altadata.
tot e bine daca le pot pune “si asa”…sau nu destul de bine?