FDL.ro

Sunt o bună observatoare ? Facem altceva decât să căutăm explicaţii la tot ce ne înconjoară, la cauză şi efect la răspunsuri şi intrebări?
Am legat cauza de efect în mod fain: tristeţe şi deprimare.
Acum că ştiu să fac astfel de lucruri…de ce nu…măcar să încerc să le schimb polaritatea…în scris. Nu vreau să cred că nu pot scrie despre opusul tristeţii şi efectul ei. Dacă nu pot …despre mine…mă uit la fetiţa mea. Scriu despre fericirea ei şi bucuria ei. Încerc să o copiez.
Acesta este primul pas…să scriu, căci scriind despre ele uşor, uşor îmi intră în reflex să “mă uit” după ele, să mă joc cu ele, să le aplic în viaţa mea.
Nu mai învăţ să trăiesc…pur şi simplu TRĂIESC!!!!
Ca să pot trăi pur şi simplu, ca să pot iubi pur şi simplu, trebuie să scriu despre această rana a prezentului.

Intrăm în casă îngheţate, ne grăbim să aruncăm hainele de pe noi, ne spălăm pe mâini apoi mâncăm ceva cald. Daria spunea în drum spre casă ce pofte are, eu o aprobam.
- mami vreau cartofi prăjiţi.
- bine Dăriuca.
- mami mai vreau peşte prăjit…fără oase. Avem?
- nu avem, cumpărăm acum.
- mamiii, îmi iei suc natural? Te roooog.
- Daria, mă laşi?
- Te rooooog mami, doar acum.
Să înceteze cu atât de mult “vreau” îi spun :
- Daaaa, iţi iau, acum taci şi mergi, îmi e frig de mor. Spune-mi ce-ai mâncat azi la after schooll?
Dăriuca începe şi spune. Nu o mai aud. Ne apropiem de casă. Mă simt prost când ajung acasă. Nu e casa mea. Atmosfera aceasta rece mă deprimă. Daria ştie, când intrăm în casă e doar în spatele meu. Nici o secundă nu mă lasă singură.
Am ajuns. In sfârşit. Nu apuc să închid uşa şi aud o voce din bucătărie.
- nu intra, mergi şi-mi cumpără bere şi ţigări….stai cumpără şi-o pâine.
- mamiii vin cu tine.
- hai daria.
Intru in casă pentru a doua oară sperând să tacă, sperând să se comporte normal.
- servus, uite ţi-am luat.
- merci.
- cu plăcere.
- hai Daria să ne schimbăm, ne spălăm apoi pregătesc de mâncare.
Iar el, spune cu vocea sus si groasă, încruntat şi cu reproş.
- ce mâncare? uite aici ciorbă şi tocană, pentru ce vă fac mâncare? cumperi numai prostii toată ziua, o înveţi prost, tu numa prostii cumperi….nu vă mai fac mâncare, sa vă descurcaţi.
Îl privesc, aştept să termine, să-i pot justifica cumpărăturile mele.
- eu am avut poftă de peşte. Peştele e bun, sănătos….
Nu mă lasă să-mi termin ideea şi continuă să zbiere la mine, se vede bine că e băut, ochii îi are roşii, e mai negru la faţă, gesticulează mult, şi se plimbă cu ţigara din gură în mână.
- hai Dorina termină, termină, tu o înveţi pe Daria doar cu prostii.
Am plecat din bucătărie. E şi azi ca şi ieri. În fiecare zi e la fel. De ce mai stau aici? Mereu mă întreb asta. Daria, mă apucă de mână, şi-mi spune tristă.
- hai mami, lasă-l, nu fi supărată. Plângi?
- nu Dăriuca, nu plâng, îmi vine să strănut.
Îmi apucă obrajii cu mânuţele ei mici şi mă iubeşte, mă sărută.
- mami eşti viaţa mea, te iubesc de mor, draga mea, draga mea, iubita.
Stăm aşa amândouă şi ne iubim.
—————————————————————————————————-