|
hotel dumitru text publicat la 31.03.2010, 8:49 categorie: poezie, rec-poezie |
||
dumitru nu mai are loc de muncă pe el l-au dat afară cu un şut în cur după treizeci de ani şi acum zace undeva beat mort dumitru n-a fost cel mai bun la învăţătură din şcoală şi la facultate a dat şpagă ca să înveţe să fie sudor…n-a sudat nimic în viaţa lui dar nu asta este important…
e important că el dumitru se închide în fiecare noapte în casă şi se uită la meciuri pentru a uita că neştiut de nimeni face evaziune fiscală în detrimentul unor furnici cărora le fură sistematic ouăle cu care prinde guvizi şi îi vinde pe sub mână unei alte mâini dotate cu bani…el pe aceia şi-i doreşte ca să poată să mai dea altă şpagă la altă facultate ca să mai fie încă o dată sudor
n-a sudat nimic în viaţa lui dar nu asta este important…
de fapt nimic din ceea ce ar avea legătură cu dumitru nu e important dar el într-un fel pe care doar soarta îl înţelege el dumitru este ceea ce-au lăsat în urma lor caii troieni
text publicat la 31.03.2010, 8:49
categorie: 






e cool dumitru ăsta, mie-mi place că nu ai suprasolicitat, nu l-ai încărcat cum au crezut câţiva că trebuie să faci după naum încoace cu fazele ce derivă din surrealismul târziu. îi laşi un farmec subliminal aproape, îl învălui într-un absurd care e mai degrabă o artă a inutilităţii, deşi la sfârşit îl cam redai poeticului prin descendenţa troiană. e greu să scrii simplu şi să nu taci. so, ieşi din carapace, obositule, mizantropule!
suntnelalocullorcaiitroieni in acest poem. si-ai impins prea mult spre social, cumva ca sa nu intri de tot sub sfera Ritei Chirian (prin Miura). La Rita, alter-ego-ul era proiectat violent, spre a face loc unui percutant si mai performant eu poetic, aici, in schimb, daca poeticul se intampla prin caii troieni, iar restul e spre social, mie nu mi se pare cool si nu retin decat cateva formulari… dar fix alea care vin dinspre Rita.
ţie îţi plac alte zone, ddm, mult prea puţine şi duse într-o zonă a spectacolului stranietăţii şi anomaliilor. nu zic că nu vezi lucruri, dar dacă duci textul ăsta spre social n-ai înţeles nimic. aici e doar context. şi e un text prea cuminte şi altfel pentru ce vrei tu. dă-mi un argument că nu au loc acolo caii troieni.
finalul e abrupt
te lasă cu ochii în soare şi dinţii la vedere
dar
tocmai ăsta e şpilu’-rindişpiru’
un personaj de ţinut minte dumitru ăsta aşa cum e povestit el aici
Construcţii de felul ăsta s-au mai făcut: accentul pe paradox, alunecare în fantasticul fiinţelor gingaşmărunte cu măsură, cum spune şi Dan Mihuţ, împletirea poveştii cu layerele cotidianului sec, o falsă impresie de fir epic, pentru că “nu asta e important”, punctuaţie nema, frazele una dintr-alta, tăiere versuri nix, majuscule prin gură. Nu întâmplător ddm, care e ca de obicei agitat şi penibil în a oferi repere literare din contemporaneitatea imediată, şi penibilă deopotrivă, nu întâmplător ddm.
eu nu-l duc spre social (mai exact nu-l citesc in cheia asta), spuneam ca l-a impins inspre social autorul, dar, uite, poate ca mi se pare. si atunci ar fi si mai nasol, ca ar semana prea mult cu Miura Ritei (chiar si cu “caii troieni” cu tot)
alte “repere literare din contemporaneitatea imediată”: Dumitru Crudu (cu al lui Dimitrie) si Razvan Tupa – pt. “dar nu asta este important” (iar in versiune ianushiana – “poemul încă n-a început”
, care e de gasit si pe la (alti) utilitaristi, na! (is pline cartile lui Urmanov de asa ceva, incat chiar nu mai e nevoie sa dau exemple din texte). deci Teofil Mortu, interesant ca ma “cunosti” atat de bine, dar nu pari a cunoaste nimic din ce spun.
(in loc de ala care face cu ochiul e ” ) ” in comentariul meu)
poemul nu-i deloc rau, dar dupa ce-au facut altii chestii cam la fel si cel putin la fel de bine, chiar nu pot sa aplaud…
imi place scrierea ta blajina de mai sus. intr-o zi o sa vorbim poate despre apunake si despre cat de sclipitor poate fi el in absurd. absurdul care poate fi insa si deturnat. uite doua exemple. 1. “la facultate a dat şpagă ca să înveţe să fie sudor” e deturnat. daca spuneai insa “la facultate a dat şpagă ca să ajunga să fie sudor” era mai bine. trebuie sa te hotarasti cat insurubezi sau desurubezi absurdul dar sa fie constant pe un singur text, altfel ajungi la autocontradictie. ai sa vezi la apunake de pilda, are o rigoare absoluta, totul ramane astfel coerent in nivelul de absurditate ales.
2. “ce-au lăsat în urma lor caii troieni.” esti la opusul semnificatiei originare: un singur cal care intra, nu pleaca. ar putea da o perfecta absurditate prin intoarcerea pe dos, dar operatia nu e pregatita. sugereaza-mi intai unde vine conceptul de subversiv ca sa-mi vorbesti de anti-subversiv.
ramane comertul cu oua, singura activitate creativa a personajului tau, o parte destul de bine reusita a textului tau, punctul culminant care domina cele doua pante.
draga daniel clinci, e bine ca scrii si mai bine-i ca nu raspunzi.
mda, mi s-a blocat circul asta si n-am putut corecta cele cateva repetitii absurde. un comentariu perfect e un comentariu vid.
ddm, ce-ai zice dacă eu nu văd legătură între miura ritei chirian şi dumitru asta. pune tu aici un text din chirian să vedem asemănări de discurs sau de ce vrei tu. poate greşesc eu când îţi spun că baţi câmpii. ce legătură este între dimitrie al lui crudu şi ăsta? sau între ţupa şi textul de faţă. ce dracu, nu mai poţi folosi nume sau sintagme, au fost înregistrate la osim? nu zic că discursul e original, nici n-am stat să mă gândesc la asta, e altceva de văzut aici, nu să cauţi elemente de originalitate ca un fanatic. multe din câte se fac s-au mai făcut, dar să-mi vii cu argumente de genul crudu, ţupa sau utilitariştii pe textul ăsta… ce e cu tine, ddm? te simţi bine, e totul ok?
teofile, tăietură de vers, majuscule, chestii… zău, aspecte formale care contează mai puţin. nu cred că de-astea te-mpiedici tu.
1. am spus ca in ce are mai bun textul nu e original, mai exact ce are mai bun acest text mie imi aduce aminte de texte ale altor poeti; 2. am mai spus ca poemul nu-i deloc rau, dar dupa ce-au facut altii chestii cam la fel si cel putin la fel de bine, chiar nu pot sa aplaud.
deci era chestia ca nu pot sa aplaud, nu ca “nu mai poţi folosi nume sau sintagme”. chiar par excesiv sau “fanatic” aducand in discutie originalitatea sau fiind mai asociativ in interpretare?
(exemple poate (daca tii neaparat) cand revin la calculatorul meu, acum nu sunt acasa)
e totul ok
weekend luminos si cu bucurii tuturor!