|
să fii luat la bașcă text publicat la 19.04.2010, 21:36 categorie: proză, rec-proză |
||
Adevărul e că societatea-i cam dădea de furcă. Dar cui îi e ușor în societatea de azi când stai în fața unui computer timp de zece ore pe zi. Lumea virtuală în care nu trebuie să te speli sau să arăți bine devine atractivă și rămâi acolo, avatar, chiar dacă în lumea respectivă nu se fac schimburi de fluide.
Bașcă Laurențiu Anton era un astfel de personaj, angajat, programator prevăzut cu toate detaliile tehnice specifice: calculat, introvertit, metodic, analist, acerb înverșunat împotriva celor non-tipicari și, nu în ultimul rând, se lua foarte în serios. De fapt, era un fel de măscărici cu cicatrici materne. Un slăbănog brunet, cu ochelari rotunzi și mici, cu nasul mare, ascuțit și-o mimică de șoarece agresiv cu spatele cocoșat și degetul arătător mereu orientat înainte pentru o nouă critică acidă, dar spusă cu blândețe, ca un pahar cu greață. Inutil de menționat ghinionul lui în dragoste unde avea loc un veritabil carnagiu sentimental. Totuși, în ciuda calităților anterior enumerate, își vărsa zilnic cafeaua pe birou văzând-o pe Nicole cu picioarele ei lungi, care nefiind o treabă codată îl îngrozea. Un alt contactul uman se desfășura cu șeful care-i ronțăia ceafa la fiecare ședință. Odată s-a gândit să se arunce de la balcon, așa, ca un idiot, apoi să-și administreze otravă de soareci în bucătăria firmei și facă spume peste tot. Realiză cu durere că nu poate plănui nici măcar o sinucidere fără să pară și mai idiot.
Dar azi parcă lucrurile stăteau altfel. Era binedispus și tremura trecând pe lângă Nicole cu picioarele ei lungi și sânii de madonă. Era doldora de filme cu ratați așa că realiza ironia vieții lui de mic ratat mai ales acum, când exista și fărâma aceea de speranță (mereu prezentă în filmele cu ratați, când stai pe marginea scaunului la cinematograf și le ții pumnii). Speranța lui era răspunsul Universității Berkeley din California în legătură cu propunerea lui de proiect. Așa că binedispus, se fâțâia triumfător pe coridorul firmei și-și imagina numai sâni. Americancele și-o trag cu toți.
- Buei, a picat serveru`!
- Iar?
- Hai numa`!
- Dă-l dracu` de server!
- Toți intră, mă, pe linku` tău, ești cel mai tare cadou de Crăciun!
Două milioane de vizionări pe youtube, download-uri și comentarii în prostie.
- Cee?
Bostan se legăna de râs pe scaun, ca un trotilat.
- Termină, mă!
Nicole trece ca o boare și rămân amândoi fără genunchi. Îi înnebunește. Cum poți să angajezi așa ceva într-o firmă de geekși?
Mail: „U secsi thing, te vreau.” Asta era Marmota de la resurse umane. Bașcă nu mai are nici puls. Marmota era o ființă filiformă, oropsită ireparabil genetic și cognitiv, deci 1,50, nonexisting breasts și dinți de castor.
Bașcă intră pe youtube să vadă comentariile celor două milioane de utilizatori care îi văzuseră filmul. Nicole se apropie de el și-și apleacă sânii lângă urechea lui dreaptă. Privește excitată la monitorul lui. Bașcă găsește că momentul e împlinirea biblică a celui mai pervers gând programatoricesc așa că se întoarce și-și înfige nasul între sânii ei gemând spasmodic.
În fundal filmulețul expune mecanismul prin care serul inventat de el, Bașcă, numit BEG, de la „Be a God” se injectează intradermic și nanoboții din el detectează nucleii lombari responsabili cu excitarea sexuală printr-un tropism programat și îi stimulează electric. Această stimulare a nanoboților cauzează repercusiuni asupra cortexului care eliberează instincte primitive și înlătură inhibiții corticale achiziționate prin educație descătușând o plăcere violentă, un orgasm sălbatic în salve. Până aici știa c-o să-l ia toți peste picior, așa că la sfârșitul teoriei Bașcă își injectează serul în coapsă și așteptă ca acesta să-și facă efectul. Privitorii puteau să observe subtila dilatare a pupilei cu o discretă coborâre a pleoapelor apoi închiderea lor, încordarea mușchiilor de programator – ai indexului drept, împingerea pieptului costeliv înainte, respirația ritmată, șuierată, încruntarea groteasca a mimicii și deschiderea pleoapelor într-un impuls animalic, de o sexualitate radiantă, care pe Bașcă îl transformă într-o primată care și-a făcut vecina să urle de plăcere pentru urmatoarele cinci minute din film.
Senzație. Toți hackeri Pământului încercau să-i afle numele și primii care reușiră au fost cei din California, care aveau ceva mai multe informații. Internetul o luase razna, BEG putea fi un tratament, un drog, utilizat în alt scop, un Nobel. Țârâitul telefoanelor din birou creștea exponențial și mail-urile începură să curgă din toate direcțiile. Bașcă era însă tot cu nasul între sânii lui Nicole, incapabil să se desprindă.
Prima legătură telefonică țârâi strident.
- Alo?
- Hello. Yes. This is Maureen Chance, head of Department of Science, of the Berkeley University, I`m calling you from California… Are you the youtube user underlord007?
- Yes… fâșâi Bașcă excitat.
- What is your real name, sir?
- My name is… și se opri în admirație pentru sine: Sex.
Rânjește dezvelindu-și dinții de șoarece, ascuțindu-și nasul cârn, își trece pletele linse după urechile mari, genele i se deschid în semicercuri arcuate, ochii îi sclipesc pofticios.
- Oh. So we`ve heard AND seen, mister… Sex. We have a business proposition for you.
- Aha… Well, I`ve got Nicole.
- What…
Bașcă aruncă telefonul cum e bărbătesc în filme și o înlănțuie violent pe Nicole trântind-o pe birou, peste tastatură, mouse, monitor și milioane de post-its. Nicole țipă, Bașcă presupune că nu poate fi decât de plăcere așa că-și desface rapid șlițul, șlițul de la pantalonii Fubu cu aerisiri și cusături suprapuse, cu buzunare laterale atât de atent și mmmh după lungi analize achizio…
- Sir?
La trei săptămâni de la incident, următorul comunicat de presa își face loc online.
„Angajatul Neogen, Bașcă Laurențiu Anton, cunoscut sub numele de Sex sau underlord007 pe youtube, a descoperit o modalitate de a manipula sexualitatea umană. Din păcate efectele serului testat de acesta chiar pe propria persoană se mențin pe toată durata vieții individului, fără posibilitatea de suprimare a efectului. Oamenii de știință presupun că aceasta se datorează unei erori de codare a nanoboților injectați.”
Toate site-urile care au difuzat aceasta știre s-au blocat în două ore din cauza traficului și serverele s-au prăvălit agonic. Institutul de Cercetare al Universității Berkeley a fost asediat de voluntari pentru proiect, iar în două luni a apărut pe străzi versiunea Bașcasex, versiunea contrafăcuta de colegii români care au furat hardul calculatorului lui Bașcă. Prostituția a luat un avânt incredibil prin noua breșă creată de beggeri. Angajații erau voluntarii proiectului, „cerșetorii plăcerii”. Au apărut rapid expresii ca „Ionele, ia și tu niște bașcă”, „bașca mă-tii” care nu era înjurătură, iar „să fii luat la bașcă” a devenit noul „do you want a cup of coffee?”. Industria softwear a fost singura care a avut de suferit căci mii de tocilarii și-au găsit job-uri în Amsterdam.
Bașcă a trăit fericit până la adânci bătrâneți.
text publicat la 19.04.2010, 21:36
categorie: 






uite concursul asta:
http://www.unicredit-tiriac.ro/centru-media/comunicate-de-presa/103/concursul-de-debut-literar-unicredit-a-ajuns-la-cea-de-a-treia-editie.html
ti-l recomand, pentru ca vad o scriitura din ce in ce mai bine asezata, mai bine controlata. ai si umor, bravo.
merci, Andrei.
mmm…da, e scris OK nu zic nu, insa are ceva din poantele de liceu, pe care eu nu le (mai) gust. Insa apreciez descrierea calculatoristului, mi se pare reusita
Desi ambalajul e decent, lipseste un pic continutul, prea aduce a text de supliment de duminica, iertat sa fiu pentru sinceritate.
No worries, thanks de parere.
E text de descretit frunti, n-are tocmai pretentii literare. 