|
şi violet şi unghii text publicat la 29.06.2010, 14:13 categorie: poezie, rec-poezie |
||
când am deschis ochii şi mii de lumini în faţa mea
şi toţi vindeau portocale
şi mă gândeam la tine ca la cineva care coboară din munte
în ultimul timp o fac foarte des o fac până la sânge şi nu e suficent
şi oricum văd dealuri în faţa mea ca printr-un foc de brichetă
şI tot ce e piatra e durere şi tot ce eşti tu e mult mult mai grav
număr monede ca şi cum aş număra câte zile mai am până ce o să te văd
căci limba mea de foarte mult timp se scaldă în bale în secret eu sunt câine
în secret eu sunt tot ce vreai
şi unghiile cresc din carne ca florile tale din pământ şi eu zilnic imi pierd viaţa
şi nimeni nu mă crede
şi tot ce e violet tu eşti___ mai clară ca floarea asta din hartie
în drum spre ceva mereu a new song
şi cada mea___ îmi spăl durerile cu un praf ieftin şi aşa de multe şi aşa murdare
şi mâinele mele în apa călduţă şi pielea mea subţire şi viaţa noastră sapă în nisip
sa-şi facă o ascunzătore
şi cu cât mai adânc cu atât mai mult mă gândesc la tine
ca la un neadevăr
text publicat la 29.06.2010, 14:13
categorie: 







sunt cateva imagini mai… doom, sa le zic asa, versuri ce-mi suna a empyrium, dar poemul e interesant. iti dau doar 8 pentru ca simt cateva fortari, cateva exagerari („si eu zilnic imi pierd viata/ nimeni nu ma crede” sau „si tot ce e piatra e durere”; s-ar putea sa ma insel, dar sunt niste chestiuni arbitrare prezentate usor melodramatic). numai bine!
Bogdan, poate ai dreptate,dar nu cred ca chestiile mai moi, mai melodramatice(cum zici tu), sunt sortite, din start,sa fie cliseice,
conteaza cum sunt puse în context. si tie numai bine
E frumoasă cu excepţia câtorva locuri unde sună împotmolit… Citeşte-o cu voce tare la intonaţie egală şi vei vedea unde.
Sorry, dar textul ăsta nu e pentru teatru. poate vreai să zici că nu e prea gursiv?