|
suflet de nebuna  text publicat la 12.02.2010, 22:41 categorie: junior, poezie 
|
||
caută-mă-n luna de argint
atunci cand zboara fulgii
săruta-mi chipul lăcrămând
dând un blestem poruncii.
Pământ pe feţele de-acril
desen murdar de ploaie,
eu am un suflet de copil
tu-o viaţă de noroaie.
încerci din nou să te ridici
de-mi frângi mie privirea
de gheaţă iar tu să mănânci
focul tău cu nemurirea.
să te zbaţi în gerul mării
în infinitul de văpăi
să mori şi să te dai uitării
străinul morţii din odăi.
în cufăr tu să mă găseşti
să vrei să mă dobori
să bei sânge din poveşti
apoi să mă omori
dar pentru asta dragul meu
tu să cedezi învăţa
eu sunt nebună,tu-un zeu
şi unica speranţa
wtf!!! spune-mi ca l-ai scris la misto!
ioleane, nu fi agresiv că aici sunt juniori.
să nu-i speriem aiurea.
da, un text copilăresc şi ingenuu, dar nu se mai poate să scrii aşa azi. cred că ai putea să renunţi la rimă ca să nu forţezi mesajul şi să ne spui cum vezi tu lucrurile într’un discurs firesc, ocolind chestii din astea elementare ca “lună de argint”, “chip lăcămând”, “suflet de copil” etc. lasă’l pe eminescu să doarmă acolo, la locul lui. spune’ne cum vezi tu ce’i în jur.
incearca acelasi text sa il faci fara rima. sunt curioasa ce iese. ia-l ca pe un exercitiu pentru tine